marți, 28 aprilie 2009

27.01.2009 ALB...


O farama imi spune sa mai stau, intunericul ma cuprinde, durerea ma apasa.Te vreau , te am si te-as mai vrea.O carare duce catre tine, la captul ei esti tu! nici nu stiu daca sa ma intorc, sau sa te privesc in continuare.Multa neliniste, fara siguranta.Ti-as spune ca te iubesc! Ceva imi strapunge inima, si sper sa nu fi tu acela.Acela ce pleaca fara nici un cuvant rostit, fara nici un sarut, fara nici o mangaiere, fara nici un sentiment.Si mi-e tare greu acum...sa privesc singura in zare,sa vad cum soarele dispare, asa cum ai facut si tu.M-a ranit,m-a ranit chiar f mult, tristetea ce ai aruncat-o asupra mea, vulturii se inalta in albastrul cerului insetati de dragoste si libertate ca si mine.Simt aerul cum imi sufla in urechi, parca-mi sopteste asa cum o faceai tu odinioara,ma intorc si vad copacul parasit de frunzele ce-i plang la radacina,si as vrea sa-mi spuna el ce e mai bine, cum sa iti vorbesc...cum sa iti sarut buzele care tin taina dragostei tale...cum sa te iubesc...?

miercuri, 22 aprilie 2009

Tot ce este aici, este doar constiinta mea.Ceea ce eu ma intreb si imi raspund mie, sfaturile pe care mi le dau, ura, dragostea, pasiunea, dorintele mele.Este un jurnal al meu si al tuturor,gandirea mea ascunsa prin ochii si privirea mea, cuvintele pe care le rostesc,parul intunecat ce-mi acopera irisul ochilor.
Ce-si doresc femeile? barbatii, voi, tu, eu?eu...eu imi doresc sa fiu doar eu, sa-mi permit sa fac ce-mi doresc, sa nu imi zica nimeni nimic de pasiunile si dorintele mele.Eu imi doresc sa marchez un punct in istoria sportului

marți, 21 aprilie 2009

Ne mai cultivam-Geneza pamantului


La început a fost o stea, o stea care s-a rupt din altă stea mai mare datorită superreacţiilor nucleare existente în steaua mamă: Soarele. O stea ca oricare alta având o puternică activitate reactivă şi de frământări ale materiei ce o alcătuiau. În timp datorită aşezării în calea unor mulţimi de meteoriţi a acumulat şi cantităţi enorme de materie solidă care treptat a avut ca efect răcirea lentă a materiei incandescente şi transformarea ei în reacţii vulcanice, care au produs magmă şi arderi până La explozii devastatoare. Mulţimea de corpuri cereşti gigantice, gen asteroizi, nu a făcut decât încetinească reacţia în lanţ a materiei incandescente şi să formeze porţiuni de materie semisolidă şi solidă. Au urmat lungi perioade de frământări şi reacţii între materiile solide şi cele incandescente şi gazoase. Traversarea periodică a altor corpuri cereşti, cum ar fi spre exemplu cometele au făcut ca suflul acestora să înceapă procesul de răcire al micului astru, care a stat la baza formării planetei Pământ. Activităţile vulcanice au accelerat ritmul de producere a magmei formând în anumite zone, îndeosebi la poli, formaţiuni solide, care au avut ca efect scăderea temperaturii şi încetinirea activităţii vulcanice. Reducerea acestui proces a făcut ca în zonele mai reci, fumegânde, să se formeze vapori din substanţele existente din fenomenul de topire şi treptat nori imenşi de praf, vapori şi alte substanţe, care ajungănd la o anumită înălţime au format prin condensare primele picături de substanţă lichidă. Acest lichid a început procesul de cădere, fierbere, condensare, ş.a.m.d., proces care a ajutat la formarea pe alocuri a unei roci reci şi solide numite pământ. Activitatea respectivă a durat milioane de ani, iar lovirea acestui corp ceresc de către asteroizi ar fi putut să-i de şi mişcarea de rotaţie. Datorită abundeţei ploilor a început să se răcească mai toată suprafaţa planetei, iar în unele locuri mai joase să se formeze imense formaţiuni de substanţă lichidă. Evaporarea acestei substanţe nu a dus decât la filtrarea acesteia prin condensare şi formarea acestei substanţe indispensabilă vieţii:apa. Procesul continuând a dus la formarea pe fundul acestor oceane a primelor forme de viaţă, ajutate de lumina şi căldura primită de la mediul propice înconjurător. Frumoasă poveste a formării planetei noastre şi a vieţii în general! Dcaă aveţi, stimaţi blogeri şi alte idei de asemenea tematică vă puteţi desfăşura şi împreună am putea alcătui o teorie a formării Pământului.

Tot eu... 21.04.2009




Eu m-am schimbat...mi-am dat seama ca eu am fost cea cu probleme. Bonny...nu s-a schimbat deloc, ea este la fel ca inainte, sta cu Cappy, ies , fac sarbatori impreuna...eu sunt cea care am schimbat multe si m-am schimbat...

Nu mai am acelas cerc de prieteni, nu mai fac ceea ce faceam si inainte...adica au mai intervenit anumite lucruri noi pe care le fac, locuri pe unde ma duc, prietenii cu care ies.

Deci eu sunt cea cu probleme...si mi-e frica...mi-e teama ca eu voi fi cea care ma voi intoarce, si nu voi mai gasi aceeasi caldura de inainte...mi-e frica sa o pierd pe Bonny, mi-e frica sa imi fac alta prietena, poate nu va mai fi alta ca ea...

Dar eu sunt o prietena devotata, asa am fost intotdeauna...de ce nu sunt asa si acum? de ce m-am schimbat? Cred ca am suferit prea mult dupa Bogdan, iar ca sa nu ma exteriorizez si sa nu imi fac mai mult rau am cautat sa imi schimb cercul de prieteni, sa schimb ceea ce faceam inainte pentru a nu-mi aminti de el, sa nu stau singura foarte mult timp...


Incerc sa privesc in mine, in ceea ce sunt eu...si nu gasesc nimic.Imi mai apar vagi insulite de scapare din marea pe care o detin, acum, am un colac de salvare in Alex...asta e tot ce vad in momentul asta...las si eu sa vina totul de la sine, sa incer sa mentin echilibrul in care cred cu tarie si care m-a tinut plutind si atunci cand nu mai aveam nici o cale de scapare.


Totul se rezuma la ceea ce tu crezi si ceea ce tu vrei sa faci!

marți, 14 aprilie 2009

Traditii de Paste!


Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.

Incep cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea.

Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost batut cu pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la sangele curs de la acesta.

In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de aici, zicala ca "vine iepurasul cu oua".

Acesta sarbatoare, este una dintre cele mai mari si nu are numai o semnificatie religioasa, ci si una de reunire a familiilor, de impacare si bucurie.

Am zis ca ar fi binevenita o informatie...despre cultura si traditiile noastre, ale oamenilor de pretutindeni...

Bibliografie-www.topfeminin.ro

Totul de la capat


Am o tristete atat de mare in mine...si nu numai din cauza prieteniei...ci si din cauza ca nu stiu ce vreau...adica...sunt atat de obosita de tot ceea ce mi se intampla...ma intristeaza si ma oboseste enorm.Imi plac foarte mult, si nu stiu ce sa fac,cel putin... il ador...
Mi-ar fi placut sa inchid ochii, iar in urmatoarea secunda cand i-am deschis sa uit de tot, si sa iau totul de la capat...
Totul de la capat...

luni, 13 aprilie 2009

14.04.2009 Prietenia


Prietenia...

Am privit-o in ochi dupa atata timp de cand nu ne-am mai vazut...stateam la masa, si o priveam incercand sa-mi dau seama la ce se gandeste.De fapt sa aflu daca si ea gandeste acelas lucru ca si mine, daca si ea si-a dat seama ca s-a produs o ruptura intre noi doua...

M-a intristat enorm cand mi-am dat seama, eu stateam fata in fata cu ea, alturi de mine fiind Alexandra.Radeam cu acea colega, iar cand zambetul imi era pe buze ma uitam la ea si ma intrista ca eu aveam puterea sa rad, sa fiu fericita, si ea statea acolo langa iubitul ei, ametit de berile baute, ea se uita la mine cu un zambet fals.Fals, nu cu rautate...fals de parca incerca sa-mi arate ca e si ea fericita.Si poate este, nu contest ca nu este, doar ca nu mai e ea...nu se mai uita la mine cu ochii mari, gata sa rada un hohote la ceea ce spuneam eu...

Nu mai iesim ca inainte, nu mai vorbim ca inainte, nu mai radem ca inainte...ceea ce ma doare f tare.Tin foarte mult la ea...si sper sa fie reciproc...

Offf...chiar ma doare...si ce ma mai si doare f tare e faptul ca nu ne-am certat niciodata ca sa poti spune ca s-a produs aceasta ruptura...nu a existat niciodata o discutie in contradictoriu intre noi doua...Trist...totul vine si trece...pacat ca trec toate...chiar si dupa foarte mult timp...

luni, 6 aprilie 2009

06.04.2009 CRED!


M-a cuprins din nou momente ca acelea de singuratate si nesiguranta.Cred cu tarie ca va alege varianta favorabila mie.Imi place foarte mult si nu vreau sa-l mai vad asa niciodata, se vedea tristetea in ochii si privirea sa, il ascultam cu un mare interes,dar in acelas timp imi dadeam seama ca simte cu adevarat ce spune dandu-l de gol ochii inlacrimati.

Se vedea ca doare...emana gandire trista, si totusi plina de dragoste, dragoste care la randul ei incepe sa se destrame, sa devina doar o pata de culoare pe sufletul sau mare si fara frontiere.Imi place acum ce fac, imi inspira mintile pline de patima si crez.

-Nu inteleg de ce faci asta?

-Pentru ca imi placi foarte mult, si imi place sa ajut, imi place sa fiu langa tine in momente ca acestea, atunci cand esti fericit, sau cand esti nervos.

Fac toate astea cu buna stiinta, ma implic cu un risc, destul de mare ce e drept, si mai ales ca este sentimental, insa cred cu adevarat ca se va gandi si la mine, iar eu voi fi prezenta in problema pe care va incerca sa o rezolve in seara asta.

Ma simt ca si cum eu as fi in locul lui acum...dar il las pe el. Eu cred, cred ca voi fi eu "ea" si toate aceste zile de foc se vor termina foarte bine pentru mine.

Il vad cum sta si se priveste singur in oglinda de la baie, soptindu-ti ceva doar apa ce curge siroaie.Sta rezemat cu mainile pe marginea ghiuvetei, priponindu-si bine corpul.Se priveste in oglinda, si ramane asa pentru mult timp. Uitandu-te la el parca vezi, si iti imaginezi la ce s-ar putea gandi. Il simt ca are nevoie de mine, as fi vrut sa fiu acolo langa el cand statea parca ruinat de ceea ce il lovise...as fi vrut sa i-l iau in brate in momentul acela.Sa-l cuprind lipindu-i spatele de pieptul meu si strangandu-l atat cat sa ii ofer afectiune, sa se simta protejat, sa simta cu adevarat ca sunt langa el atunci.Sper si cred ca nu ma va dezamagi, va fi si el in continuare langa mine, va crede in mine si ma va lasa sa-l descopar cat mai mult cu putinta si invers...

joi, 2 aprilie 2009

Bonny...


Cum e o prietenie adevarata? multi dintre noi ne punem intrbarea asta...si desi nu ii cunostem adevaratul raspuns.Insa toti cand ne supara prietenii cei mai buni...spunem ca nu au fost niciodata langa noi, nu v-a ajutat...nu sunt eu in masura sa stiu pentru toti cat de bun prieten v-a fost acea persoana, dar eu una ma mandresc gasind-o pe fata asta care imi e cea mai buna prietena de pe tot mapamondul.Nu ne-am certa pentru nimic in lume,si de 4 ani de cand sunt prietene de fiecare data am uitat tot daca ne-a deranjat ceva una la cealalta...si nu am mai deschis niciodata acel subiect, si mereu incerca sa ma induca intr-o stare buna daca eram suparata,si m-a ajutat de cate ori a putut si a fost nevoie....Eu in sinea mea cred ca asta e prietenia, chiar daca e la km distanta de tine...chiar daca va vedeti foarte rar...dar ceea ce e cel mai inportant este ca e mereu acolo langa tine...si nu neaparat fizic, ci sufleteste si psihic...dar acelas lucru sa il faceti si voi petru ei.Sa nu te intrebi niciodata cati prieteni ai, gandeste-te mai intai pentru cati esti tu prieten.Pentru mine asta e prietenia adevarata,sa nu se tina cont de nimic, sa uiti ca v-a suparat,sa uiti ca te deranjeaza acel lucru la ei.
In sinea mea ma bucur ca am cunoscut-o si m-as bucura foarte mult sa stiu ca si voi aveti astfel de prieteni...

Iubesti? 17.03.2009


Imi place tot ce ma inconjoara, iubesc natura, marea, muntele, Bucurestiul, Sibiul, cartierul in care stau, imi iubesc prietenii, sa stau pe o banca in parc, cu prietenii, desi ne este foarte frig, in club unde muzica uneori avem inpresia ca este prea tare, lumina prea puternica, bautura cu prea mult alcool...uneori iubesc ce mi se intampla.Doar ca sunt oameni care iti strica toata bucuria aceasta, ganduri cu amintiri ce te apasa si nu te lasa in pace. Vreau sa scap de ele, nu sa le uit, sa nu le mai am, vreau doar sa nu ma mai doara, dar tu prin ce ai trecut ca sa stii despre ce scriu si ce simt.Multi din noi putem spune ca am iubit...dar de ce AM iubit si nu mai iubesti inca...pentru ca asa ne gandim aproape de fiecare data...orice dragoste trebuie sa se termine undeva...sa se termine tot...

miercuri, 1 aprilie 2009

Elixir 14.01.2009


Caut, caut si iar caut...ce? nu stiu.
Un echilibru total, un echilibru al lumii intregi, un echilibru intre ziua de azi si cea de maine, intre mine si familia mea, intre mine si cea mai buna prietena, intre mine si prietenul meu...
Toti ne dorim sa fie pace pe pamant, nu-i asa? Toti vrem bine, fericire, bucurie, dragoste eterna...
Dragoste eterna...cat de fascinant suna, ca si cum ar fi un vis, o profunzime totala intre tine si timpul vietii tale.La cat de mult lucruri te poti gandi atunci cand auzi asta.Voua nu vi s-a intamplat sa mergeti pe strada,si vedeti pe cineva cum se uita la voi schitand un usor zambet.Sa aiba un chip placut de voi, sa va opriti, sa faceti o abstractie a tot ceea ce se intampla in jurul vostru, si sa o vedeti doar pe ea.
Ce e cel mai de neinteles, si pacat uneori, faptul ca va continuati drumul, si acea persoana la fel, de parca nimic nu s-ar fi intamplat.
Nu v-ati intrebat niciodata ca poate acea persoana este exact ce va doriti?poate el/ea este marea iubire a vietii voastre...careia sa ii oferiti acea dragoste eterna.
Cred ca astfel se mentine acest echilibru, voi nu spuneti nimic pentru ca va este rusine, el/ea nu spune nimic pentru ca voi nu spuneti nimic...
Asa pierzi ocazia dragostei eterne, elixirul fericirii...si ramai doar cu pasii repezi si reci de taria de caracter pe care o emani prin priviri.