Judecata lui Lagarde

        Ce este lista lui Lagarde?

Criza financiara

        Dupa o intampinare cu 25.000 de protestatari, Angela Merkel a vizitat capitala Greciei, Atena, pentru cateva ore din dorinta de a-si exprima compasiunea fata de poporul elen si a le marturisi ca doreste aderarea tarii in zona euro. Protestatari o invinovatesc pe cancelarul german pentru masurile de austeritate impuse, Grecia sfarsind cu un credit de peste 200 de milioane de euro necesare pentru scoaterea statului elen din abisul crizei financiare.
       Ne intrebam in continuare ce este lista lui Lagarde?
       O cunoasteti pe Christine Lagarde, director al Fondului International Monetar din 5 Iulie 2011, a compus o lista de 1991 de nume ale unor greci bogati. De ce ei? Pentru ca detin conturi in banci elvetiene ce urmeaza sa fie investigati pentru evaziune fiscala si coruptie. Astfel Grecia a inceput sa fie epicentrul presei internationale. La o saptamana dupa demararea acestui "proiect" din cei 1991, Yannis Sbokos, fost ministru al apararii in Grecia, a fost retinut si acuzat de coruptie. Dupa ce a fost pus sub investigatii, Leonidas Tzanis, a fost gasit mort in resedinta sa cateva zile mai tarziu. Fostul ministru nu a lasat nici un bilet de adio, autoritatile grecesti sustinand ca moartea acestuia a fost sinucidere.
       Vestile rele nu se termina aici. Vlassis Kambouroglou, un prosper om de afaceri elen, si el acuzat ca face parte dintr-o retea de spalare de bani a fost gasit decedat intr-o camera de hotel din Jakarta, Indonezia.       Circula zvonul ca Vlassis Kambouroglou a primit mita in campania electorala a fostului ministru al Apararii, Akis Tsochatzopoulos, ce in prezent este inchis pentru furt si pagubirea unor contracte ale statului cu 1,29 miliarde de dolari.
        Astfel, lista lui Lagarde face furori in istoria Greciei.
        Cotidianul Kathimerini informeaza ca dupa aceste incidente ministrul Finantelor, Yannis Stournaras, dar si antecesorii sai, Papaconstantinou si Venizelos, vor da declaratii cu privire la lista lui Lagarde si modalitatea in care cei doi greci au disparut.
        Nici Europa nu se afla intr-o pozitie prea placuta. Pe listele lui Christine Lagarde s-ar identifica personaje din diverse state ale Uniunii Europene, oameni foarte bogati care si ei detin conturi in banci elvetiene, bani ce provin din acte de coruptie.
        Christine Lagarde, un avocat de succes ce a indeplinit mai multe functii in Franta, a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii, a fost numita cel mai bun ministru de finante din zona euro, locul șaptesprezece in topul celor mai puternice femei din lume, in prezent director al Fondului International Monetar cu un mandat de cinci ani.
      Va reusi aceasta femeie sa scada rata de coruptie?

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

               În clasa a şaptea am învăţat o poezie.

România

                                         Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
                                         Țara mea de glorii, țara mea de dor,
                                         Brațele nervoase, arma de tărie,
                                         La trecutu-ți mare, mare viitor!
                                         Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
                                         Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc;
                                         Căci rămîne stînca, deși moare valul,
                                         Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                         Vis de răzbunare negru ca mormîntul
                                         Spada ta de sînge dușman fumegînd,
                                         Și deasupra idrei fluture cu vîntul
                                         Visul tău de glorii falnic triumfînd,
                                         Spună lumii large steaguri tricoloare,
                                         Spună ce-i poporul mare, românesc,
                                         Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
                                         Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                          Îngerul iubirii, îngerul de pace,
                                          Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
                                          Ce pe Marte-n glorii să orb ească-l face,
                                          Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
                                          El pe sînu-ți vergin încă să coboare,
                                         Guste fericirea raiului ceresc,
                                          Tu îl strînge-n brațe, tu îi fă altare,
                                          Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                          Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
                                          Tînără mireasă, mamă cu amor!
                                           Fiii tăi trăiască numai în frăție
                                          Ca a nopții stele, ca a zilei zori,
                                          Viață în vecie, glorii, bucurie,
                                          Arme cu tărie, suflet românesc,
                                          Vis de vitejie, fală și mîndrie,
                                          Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Stele pe pământ

Aleea Celebrităţilor - Horaţiu Mălăele

             Caricaturistul, actorul, regizorul, chiar şi pictorul Horaţiu Mălăele a primit pe 2 August 2012 o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Alături de marele artist au fost şi Meda Victor, Tudor Chirilă şi George Mihăiţă.
              Unul din iniţiatorii proiectului Aleea Celebrităţilor şi director al teatrului Metropolis din capitală, George Mihăiţă a subliniat că steaua lui Horaţiu Mălăele este cea care închide primul cerc format din aceste simboluri dedicate artiştilor români din teatru şi film.
             "Numai la noi se putea întâmpla. Stelele sunt pe pământ, România e în aer" a spus Horaţiu Mălăele spre amuzamentul celor din jur. Actorul a recitat şi un catren, "Unu' e pus la grătar/ Altu' stă interimar/ Unu' e prins cu ocaua/ Numai eu sunt dus cu steaua". Înainte ca steau cu numele Horaţiu Mălăele să fie descoperită au mai ţinut discurs şi primarul capitalei Sorin Oprescu şi primarul sectorului 3 Robert Negoiţă.

România suspendată!

          Curtea Constituţională Română (CCR)a suspendat decizia referendului din 29 Iulie, Crin Antonescu rămâne preşedinte interimar până la 12 Septembrie. Cei nouă membrii ai curţii au decis ca listele electorale permanente să fie reverificate si reactualizate pentru validarea sau invalidarea referendumului, cu atât mai mult a intervenit o variantă - anularea referendumului.
           Mai exact, pe româneşte, cine a fost la vot, a fost degeaba, fie ele pentru sau împotriva lui Traian Băsescu. Amânarea deciziei a fost luată în urma numărului mare de erori din listele electorale permanente, acum judecătorii aşteaptă bazele reactualizate de la primării.
           Până la urmă soarta României stă in competenţa, conştiinţa şi decizia a nouă oameni. Când am realizat acest lucru pe lângă greutatea deciziei m-am intrebat cine sunt acei oameni care îmi vor valida, invalida sau anula votul meu.

Judecator

       1. Augustin Zegrean (n. 29 Martie 1954) este jurist român, fost senator din partea Frontului Salvării Naţionale (FSN), fost deputat din partea Partidului Democrat (PD).Cu cinci din nouă voturi a fost ales la data de 17 Iunie 2010 ca preşedinte al CCR. Din 13 Iulie 2007 deţine demnitatea de judecător al Curţii Constituţionale, fiind numit in această funcţie la propunerea preşedintelui Traian Băsescu, pentru un mandat de nouă ani.
       2. Aspazia Cojocaru (n. 22 Iulie 1946) este juristă română, care deţine în prezent funcţia de judecator a României. După ani de studii, premii si titluri onorifice în anul 2004 prof.dr. Aspazia Cojocaru, la propunerea Camerei Deputaţilor a fost pusă în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un mandat de nouă ani (propunerea Partidului Social Democrat).
                În Aprilie 2007, deputatul Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) Cozmin Guşă a oferit presei informaţia că judecătoarea Cojocaru a primit din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) verdict de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea Aspaziei Cojocaru s-a apărat precizând că a fost forţată în anul 1984 să scrie două note informative despre o colegă care pleca în străinătate definitiv, in cadrul unei anchete judiciare. "Nu am semnat un angajament cu Securitatea şi nici nu am facut poliţie politică" a mai spus în apararea sa judecătoarea.
                3. Acsinte Gaspar (n. 19 Noiembrie 1937) este jurist român, fost deputat de Vâlcea pe listele Partidului Social Democrat Român (PDSR), ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, din 2004, este judecător la CCR pentru un mandat de nouă ani. Acsinte Gaspar a renunţat la funcţia de ministru cât şi la cea de deputat  în Parlamentul României pentru funcţia de judecător. Soţia acestuia, Gabriela Gaspar a fost în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Braşov, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, apoi de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
              4. Petre Lăzăroiu (n. 16 Mai 1953) judecător al CCR, numit în funcţie în anul 2008 de către preşedintele Traian Băsescu, iar mandatul său expiră in anul 2010. Fost activ ca jurisconsult stagiar la Combinatul de Agrigole Tehnice din Cauciuc - Jilava în perioada comunistă, jurisconsult şi consilier juridic la întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti până în Octombrie 1993, la scurt timp este pus în funcţia de judecător financiar la Curtea de Conturi a României,  preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti în aceeaşi perioadă, avocat la Baroul Bucureşti.
              5. Mircea Ştefan Minea (n. 12 Februarie 1950) pentru un mandat de nouă ani judecător la CCR, numit în funcţie de Camera Deputaţilor în 2010. În perioada 1996-2004 a ocupat funcţia de membru al Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, prodecan al Facultăţii de drept ţn cadrul aceleiaşi universităţi, director de Program al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS). Până în 2010 judecătorul a mai ocupat funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj.
             6. Iulia Moţoc (n. 20 August 1967) proaspăt numită în funcţia de judecător la CCR (2010) , este membră a Comitetului pentru Drepturile Omului, profesor universitar în cadrul Universităţii Bucureşti (UB) şi avocat în Baroul Bucureşti. Cu o experienţă didactică în drept internaţional public, drepturile omului, teoria dreptului si drept constituţional european. Nici experienţa profesională nu este de neglijat, conferenţiar, lector şi asistent în cadrul UB, judecător în Judecătoria sectorului 2, Bucureşti.
             7.  Ion Predescu (n. 2 Octombrie 1927) jurist român, judecător la CCR din 2004. Fost senator de judeţul Dolj în legislaturile din 1990 - 2004, pe listele Partidului Social Democrat. A elaborat un număr mare de amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond de Comisia juridică a Senatului şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept si constituţionalitate, precum si 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită. În perioada guvernului condus de Nicolae Văcăroiu a deţinut funcţia de ministru al justiţiei în paralel judecătorul Predescu a fost membru al Asociaţiei Juriştilordin România.
             8. Valentin-Zoltán Puskás (n. 19 Aprilie 1949) este jurist român, care deţine demnitatea de judecător la CCR din anul 2007. Înainte de a fi judecător, Puskás a ocupat funcţia de senator de Covasna, ales pe listele partidului Uniunea Democrata a Maghiarilor din România, membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. A mai îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Senatului şi autor a peste 50 de iniţiative legislative.
             9. Tudorel Toader (n. 25 Martie 1960), la propunerea Camerei Deputaţilor a fost numit judecător la CCR din 2006. Avocat în cadrul Baroului Iaşi, a obţinut titlu ştiinţificde doctor în ştiinţe juridice, specializare drept procesual penal. A deţinut funcţia de membru al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal si al Comitetului de Direcţie al Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale. În şedinţa camerei Deputaţilor din 3 Octombrie 2006, din cei 208 deputaţi prezenţi toţi au votat pentru numirea prof. Toader judecator.

 

Nesuspendat cu 7,4 milioane de voturi împotrivă

            Cu o prezenţă la vot de 46,23% la referendumul din 29 Iulie 2012, oferă un răspuns final dacă Traian Băsescu a reuşit să treacă peste cea de a doua încercare a opoziţiei de a fi suspendat din funcţia de preşedinte al României, referendumul nu este valid.
           Este constituţional să rămâi in funcţia de preşedinte prin neprezentare la vot? deşi, 7,4 milioane de oameni au votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, cu 2,4 milioane de oameni mai mult decât cei care l-au propulsat in funcţia de preşedintele României.
           În discursul său dupa închiderea secţiilor de votare Traian Băsescu are o rugăminte către români: "Vă cer, nu vă uitaţi la Antena 3 o săptămână. Vă asigur că, dacă faceţi acest lucru începeţi să vedeţi o Românie reală cu problemele ei." Nu am înţeles de ce preşedintele Traian Băsescu trebuie sa atace un trust de presă?
          Ca răspuns moderatorul Mihai Gâdea a precizat: "trustul Intact este singurul care nu s-a subordonat lui Traian Băsescu."
           După această piesă pe scena politică rămâne de văzut dacă interimarul Crin Antonescu se va retrage din politică, aşa cum a promis, dacă Traian Băsescu nu va fi suspendat.

Traian Băsescu

          În anul 2002 în discursul unui congres al Partidului Umanist Român (PUR), Traian Băsescu spunea că: "România are nevoie de partidul umanist, un partid de centru,  credem că în electorat există potenţial ca acest partid că crească, să devină puternic şi să fie cel puţin un partener de guvernare, care alături de forţe democratice să poată schimba România nu în 20 de ani, aşa cum ni s-a proorocit, ci în trei ani."

Cine are lozul câştigător?

        In cursul zilei de ieri s-au desfăsurat alegerile referendumului din 29 Iulie 2012, dacă preşedintele suspendat Traian Băsescu se va întoarce pe cel mai înalt scaun din ţară sau va rămâne în continuare preşendintele interimar Crin Antonescu să-l ţină cald până la alegerea noului preşedinte rămâne de văzut.

Referendum Iulie 2012

        Au trecut trei ore de când s-au închis aproape toate secţiile de votare, ora 23, am rămas profund dezamăgită să aflu după numărătoarea Biroului Electoral Central (BEC) că prezenţa la vot a fost de 45, 92% cu o marjă de eroare de +/- 3% din numărul total de alegători cu drept de vot. Câteva minute mai târziu un reprezentant al Uniunii Social Liberale (USL) anunţa că după numărătoarea lor prezenţa la vot până la ora 23 a fost de 48,5% fără numerotarea buletinelor din listele suplimentare, urne mobile si bineînţeles, asul din mâneca lui Traian Băsescu, votanţii din diaspora.
         Sinceră să fiu incă mai am speranţa ca numărul procentajului să treaca de 51%.
         Inghesuiala mare în declaraţii imediat dupa închiderea urnelor. Traian Băsescu la un post de televiziune, Crin Antonescu la un alt post de televiziune, imagini de la secţiile de votare ce nu şi-au închis uşile şi să nu uităm de mulţimea din piaţa Universităţii. Nici nu mai ştii pe cine să crezi sau unde să priveşti, dar până la urmă opt milioane de români au votat pentru încheierea definitivă a politicii băsesciene şi cel mai important au optat pentru schimbare.
        Preşedintele interimar Crin Antonescu a declarat "România a dovedit azi că este o ţară democratică."
Se spune că România este o ţară democratica de 22 de ani, câţi oameni sunt conştienţi că au dreptul să aleagă. Toţi cei care işi amintesc de regimul comunist îi duc dorul şi îl doresc înapoi, însă la sfârşitul anului 1989 au fost oameni care au luptat şi alţi oameni care şi-au pierdut viaţa pentru libertatea de acum, pentru libertatea ta, iar acum când poţi să răspunzi clar şi răspicat, iţi poţi spune punctul de vedere şi ce iţi doreşti, nu te prezinţi la vot, nu iţi exerciţi dreptul pentru care acei oameni şi-au pierdut viaţa  Premierul Victor Ponta a felicitat şi el milioanele de români care s-au prezentat la vot, în declaraţiile pe care le-a făcut insă acesta a mai afirmat că Traian Băsescu este un preşedinte care a câştigat mandatul cu cinci milioane de voturi iar acum are opt milioane de români care nu îl mai vor. Ar trebui să se decidă în ce măsură este mai legitim să reprezinte ţara.
            Nici Traian Băsescu nu a fost rezervat în declaraţii. După ce a onorat toate invitaţiile făcute de către televiziuni unde a spus că se va prezenta la vot, astăzi ne-a dovedit că nu ştie să se ţină de cuvânt prin neprezentare la secţia de votare şi invocând motivul că domnia sa nu a vrut să legitimeze prezenţa la vot la un referendum cu fete în bikini.
         Traian Băsescu a mai spus: "Le multumesc celor care, trecând peste supărarea lor, privind măsurile luate pe timp de criză au înţeles că referendumul de azi a fost în favoarea Europei şi împotriva unei lovituri de stat."
Prea devreme să anunţăm un câştig sau o pierdere, ceea ce mă revoltă este nepăsarea a nouă milioane de români care nu s-au prezentat la vot şi nepăsarea pentru protejarea statului în care coexistam.

Trei mandate câştigate

Andrei Ioan Chiliman

               Andrei Ioan Chiliman a câştigat  scaunul primăriei sectorului 1 pentru incă patru ani.  După rezultatul alegerilor din 11 iunie primarul Sectorului 1 va rămâne in funcţie pentru un al trei-lea mandat. Candidatul Partidului Naţional Liberal, Andrei Ioan Chiliman, a declarant, după rezultatul alegerilor că “votul din Sectorul 1 e o apăsare foarte mare să nu insel încrederea”.

                   Liberalul a mers pe o campanie pozitiva, bazată pe proiecte si programe adresate cetăţenilor, pe când adversarul său Theodor Paleologu  a promovat o campanie la imperativ, o administraţie transparentă, dinamica, mai ecologică.  

                   Vechi, dar proaspătul primar doreşte să continue trecerea proiectului de reabilitare a blocurilor la case, extinderea energiei alternative, spaţii verzi, acestea făcând parte din proiectele sale din anul 2008.

                  Potrivit exit-poll,  Andrei Ioan Chiliman a câstigat în faţa lui Theodor Paleologu cu 74,52 la sută, cel din urmă obţinând un procentaj de doar 16,36 la sută.

Reabilitarea termică a blocurilor

Reabilitarea termică a blocurilor

Mircea Badea ataca credinta ortodoxa

Revin cu o postare astupra acestui videoclip gasit intamplator pe youtube.