Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

               În clasa a şaptea am învăţat o poezie.

România

                                         Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
                                         Țara mea de glorii, țara mea de dor,
                                         Brațele nervoase, arma de tărie,
                                         La trecutu-ți mare, mare viitor!
                                         Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
                                         Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc;
                                         Căci rămîne stînca, deși moare valul,
                                         Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                         Vis de răzbunare negru ca mormîntul
                                         Spada ta de sînge dușman fumegînd,
                                         Și deasupra idrei fluture cu vîntul
                                         Visul tău de glorii falnic triumfînd,
                                         Spună lumii large steaguri tricoloare,
                                         Spună ce-i poporul mare, românesc,
                                         Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
                                         Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                          Îngerul iubirii, îngerul de pace,
                                          Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
                                          Ce pe Marte-n glorii să orb ească-l face,
                                          Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
                                          El pe sînu-ți vergin încă să coboare,
                                         Guste fericirea raiului ceresc,
                                          Tu îl strînge-n brațe, tu îi fă altare,
                                          Dulce Românie, asta ți-o doresc.

                                          Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
                                          Tînără mireasă, mamă cu amor!
                                           Fiii tăi trăiască numai în frăție
                                          Ca a nopții stele, ca a zilei zori,
                                          Viață în vecie, glorii, bucurie,
                                          Arme cu tărie, suflet românesc,
                                          Vis de vitejie, fală și mîndrie,
                                          Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Stele pe pământ

Aleea Celebrităţilor - Horaţiu Mălăele

             Caricaturistul, actorul, regizorul, chiar şi pictorul Horaţiu Mălăele a primit pe 2 August 2012 o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Alături de marele artist au fost şi Meda Victor, Tudor Chirilă şi George Mihăiţă.
              Unul din iniţiatorii proiectului Aleea Celebrităţilor şi director al teatrului Metropolis din capitală, George Mihăiţă a subliniat că steaua lui Horaţiu Mălăele este cea care închide primul cerc format din aceste simboluri dedicate artiştilor români din teatru şi film.
             "Numai la noi se putea întâmpla. Stelele sunt pe pământ, România e în aer" a spus Horaţiu Mălăele spre amuzamentul celor din jur. Actorul a recitat şi un catren, "Unu' e pus la grătar/ Altu' stă interimar/ Unu' e prins cu ocaua/ Numai eu sunt dus cu steaua". Înainte ca steau cu numele Horaţiu Mălăele să fie descoperită au mai ţinut discurs şi primarul capitalei Sorin Oprescu şi primarul sectorului 3 Robert Negoiţă.

România suspendată!

          Curtea Constituţională Română (CCR)a suspendat decizia referendului din 29 Iulie, Crin Antonescu rămâne preşedinte interimar până la 12 Septembrie. Cei nouă membrii ai curţii au decis ca listele electorale permanente să fie reverificate si reactualizate pentru validarea sau invalidarea referendumului, cu atât mai mult a intervenit o variantă - anularea referendumului.
           Mai exact, pe româneşte, cine a fost la vot, a fost degeaba, fie ele pentru sau împotriva lui Traian Băsescu. Amânarea deciziei a fost luată în urma numărului mare de erori din listele electorale permanente, acum judecătorii aşteaptă bazele reactualizate de la primării.
           Până la urmă soarta României stă in competenţa, conştiinţa şi decizia a nouă oameni. Când am realizat acest lucru pe lângă greutatea deciziei m-am intrebat cine sunt acei oameni care îmi vor valida, invalida sau anula votul meu.

Judecator

       1. Augustin Zegrean (n. 29 Martie 1954) este jurist român, fost senator din partea Frontului Salvării Naţionale (FSN), fost deputat din partea Partidului Democrat (PD).Cu cinci din nouă voturi a fost ales la data de 17 Iunie 2010 ca preşedinte al CCR. Din 13 Iulie 2007 deţine demnitatea de judecător al Curţii Constituţionale, fiind numit in această funcţie la propunerea preşedintelui Traian Băsescu, pentru un mandat de nouă ani.
       2. Aspazia Cojocaru (n. 22 Iulie 1946) este juristă română, care deţine în prezent funcţia de judecator a României. După ani de studii, premii si titluri onorifice în anul 2004 prof.dr. Aspazia Cojocaru, la propunerea Camerei Deputaţilor a fost pusă în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un mandat de nouă ani (propunerea Partidului Social Democrat).
                În Aprilie 2007, deputatul Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) Cozmin Guşă a oferit presei informaţia că judecătoarea Cojocaru a primit din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) verdict de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea Aspaziei Cojocaru s-a apărat precizând că a fost forţată în anul 1984 să scrie două note informative despre o colegă care pleca în străinătate definitiv, in cadrul unei anchete judiciare. "Nu am semnat un angajament cu Securitatea şi nici nu am facut poliţie politică" a mai spus în apararea sa judecătoarea.
                3. Acsinte Gaspar (n. 19 Noiembrie 1937) este jurist român, fost deputat de Vâlcea pe listele Partidului Social Democrat Român (PDSR), ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, din 2004, este judecător la CCR pentru un mandat de nouă ani. Acsinte Gaspar a renunţat la funcţia de ministru cât şi la cea de deputat  în Parlamentul României pentru funcţia de judecător. Soţia acestuia, Gabriela Gaspar a fost în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Braşov, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, apoi de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
              4. Petre Lăzăroiu (n. 16 Mai 1953) judecător al CCR, numit în funcţie în anul 2008 de către preşedintele Traian Băsescu, iar mandatul său expiră in anul 2010. Fost activ ca jurisconsult stagiar la Combinatul de Agrigole Tehnice din Cauciuc - Jilava în perioada comunistă, jurisconsult şi consilier juridic la întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti până în Octombrie 1993, la scurt timp este pus în funcţia de judecător financiar la Curtea de Conturi a României,  preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti în aceeaşi perioadă, avocat la Baroul Bucureşti.
              5. Mircea Ştefan Minea (n. 12 Februarie 1950) pentru un mandat de nouă ani judecător la CCR, numit în funcţie de Camera Deputaţilor în 2010. În perioada 1996-2004 a ocupat funcţia de membru al Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, prodecan al Facultăţii de drept ţn cadrul aceleiaşi universităţi, director de Program al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS). Până în 2010 judecătorul a mai ocupat funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj.
             6. Iulia Moţoc (n. 20 August 1967) proaspăt numită în funcţia de judecător la CCR (2010) , este membră a Comitetului pentru Drepturile Omului, profesor universitar în cadrul Universităţii Bucureşti (UB) şi avocat în Baroul Bucureşti. Cu o experienţă didactică în drept internaţional public, drepturile omului, teoria dreptului si drept constituţional european. Nici experienţa profesională nu este de neglijat, conferenţiar, lector şi asistent în cadrul UB, judecător în Judecătoria sectorului 2, Bucureşti.
             7.  Ion Predescu (n. 2 Octombrie 1927) jurist român, judecător la CCR din 2004. Fost senator de judeţul Dolj în legislaturile din 1990 - 2004, pe listele Partidului Social Democrat. A elaborat un număr mare de amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond de Comisia juridică a Senatului şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept si constituţionalitate, precum si 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită. În perioada guvernului condus de Nicolae Văcăroiu a deţinut funcţia de ministru al justiţiei în paralel judecătorul Predescu a fost membru al Asociaţiei Juriştilordin România.
             8. Valentin-Zoltán Puskás (n. 19 Aprilie 1949) este jurist român, care deţine demnitatea de judecător la CCR din anul 2007. Înainte de a fi judecător, Puskás a ocupat funcţia de senator de Covasna, ales pe listele partidului Uniunea Democrata a Maghiarilor din România, membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. A mai îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Senatului şi autor a peste 50 de iniţiative legislative.
             9. Tudorel Toader (n. 25 Martie 1960), la propunerea Camerei Deputaţilor a fost numit judecător la CCR din 2006. Avocat în cadrul Baroului Iaşi, a obţinut titlu ştiinţificde doctor în ştiinţe juridice, specializare drept procesual penal. A deţinut funcţia de membru al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal si al Comitetului de Direcţie al Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale. În şedinţa camerei Deputaţilor din 3 Octombrie 2006, din cei 208 deputaţi prezenţi toţi au votat pentru numirea prof. Toader judecator.